povestitoaredeganduri

  S-a trezit brusc, panicată, fără respirație, cu senzația că cineva o strânge cu putere de gât. Și-a repezit mâinile, pipăind, încercând să scape de sub strânsoare, precipitându-se să se elibereze de agresor dar nimic nu o țintuia la pat. Și totuși, nu putea să respire. Urechile îi țiuiau iar în gură simțea un gust ciudat, de metal. Un lichid călduț i se scurgea de pe frunte până pe buze, tot corpul îi era acoperit de cioburi în timp ce un miros dulceag, grețos, acapara aerul din jur. Ca și când ar fi fost ruptă de ea, de undeva de departe, mintea îi striga să se miște, să deschidă ochii, să respire, să nu alunece, toată senzația îi era cunoscută, o mai trăise. Sânge, miroase a sânge – gândul a făcut-o să sară brusc, mișcarea provocându-i o durere groaznică în partea dreaptă a toracelui. A rămas nemișcată în mijlocul patului, luând guri mici de aer, ținându-se cu mâinile de coastele dureroase. Cu o mișcare ezitantă și-a șters fața așteptându-se să simtă sângele ce șiroia dar pal...