Promisiune
Și m-am
pierdut...
De mine sau pe
mine.
Dar nu mai știu
Eu cine sunt ?
Și m-am
pierdut...
Nu mă întreb
De ce sau când,
Nu cred c-aș ști
Căci mă tot uit.
Și mă știam,
Mă învățasem cu
tot cu
Virgule și punct.
Și chiar credeam
Că asta sunt.
Și m-am
pierdut...
De mine, dor îmi
e de mult.
Mă chem în zori,
Mă cer în seară,
De-aș fi cu mine,
iară...
M-aș așeza în
fața mea,
Și m-aș privi,
m-aș întreba,
M-aș tot citi,
M-aș recita vers
după vers
Până-aș avea din
nou un sens.
Și m-as lega apoi
de mine
Cu lanțuri greu
de desfăcut.
Si de e soare, de
e vânt,
Si de-o să stau
Și de-o să plec,
Să nu mă uit.
Să nu rămân în
urmă, iară,
Să nu mă pierd a
doua oară,
Să nu mai fiu,
așa promit,
Un suflet
adormit.
Foto by h.koppdelaney
“M-aș recita vers după vers
RăspundețiȘtergerePână-aș avea din nou un sens.”
Cât de frumos!
Multumesc mult ! 😊
Ștergere